CADRU  NATURAL
Comuna Grinauti - Moldova este situata intr-un loc pitoresc , in nord - estul Republicii Moldova, in valea paraului Ciuhur ce izvoraste din imprejurimile satului Ocnita si se varsa in  raul Prut, parcurgand o distanta de 90 km. Satul este situat la 48.280 156  latitudine nordica si 27.451 995 longitudine estica,  avand o suprafata  de aproximativ 1.91 kilometri patrati, cu perimetrul de 7.17 km patrati. Comuna Grinauti - Moldova are o suprafata totala de 37.59 km patrati, fiind cuprinsa intr-un perimetru de 43.63 km  patrat. Din componenta comunei fac  parte 3 localitati : Grinauti-Moldova, Grinauti-Raia si Rediul Mare. Suprafata totala a localitatilor din cadrul comunei alcatuieste aproximativ 4.70km patrati. Actualmente comuna se afla la 16 km la sud de Orasul Ocnita, la 222km de capitala Republicii Moldova, Municipiul Chisinau, se invecineaza  la sud - est cu asezarea Pivniceni, la o distanta de 3 km, la sud  cu comuna Rediul Mare, la o distanta de 7 km , la sud - vest cu satele Rujnita si Birladeni, la un interval de 3-4 km, la nord cu comuna Mihalaseni, la o distanta de 4 km, la nord - est cu Colegiul Agroindustrial-Grinauti, la o distanta de 3 km.

Relieful mosiilor celor trei asezari are o configuratie diversa, sesurile alternand cu coline si vai. Localitatea Rediul Mare este situata pe un loc neted, iar satele Grinauti pe un teren putin inclinat in diferite directii, reglementate de Ciugur ce curge in directie est - vest, mai la sud de Grinauti-Moldova si se varsa in Ciuhur, la hotarul celor doua sate cu acelasi nume.

Toponimele cele mai frecvent utilizate in sate sunt: La Fantana Eftinitei - o mosie in estul asezarii; Campia Sinca - fosta posesiune a boierului Sinco, din sec al XIX-lea; La 3 Stejari - punct situat la sudul campiei Sinco; Padurea Raelei - se afla in sud-vestul satului; Valea Mihalasenilor si Valea Durnei  - se intind pe partea dreapta a Ciuhurului, in nordul localitatii; Malul Rosu - se afla mai la sud de Grinauti Raia, in partea dreapta a Ciuhurului . Denumirea provine de la argila de culoare rosie, material necesar la fabricarea obiectelor de ceramica.

Campia Chirosca - se intinde la est de calea ferata, in nordul localitatii Rediul Mare; Patru Iazuri si Campia Seminariei, cu o suprafata de 107 ha se afla in nord-estul localitatii Grinauti-Moldova.

Solul din mosia comunei Grinauti - Moldova e variat, predominand cernoziomul cenusiu transformat, din cauza padurilor de fag, in sol cenusiu ce contine 2-3%  humus; urmeaza cernoziomul podzolic , ce contine nisip, lut si este sarac in calciu.

Vegetatia este variabila, avand un numar bogat de specii.

Particularitatile climei si ale solului favorizeaza in ansamblu dezvoltarea agriculturii , cresterii normale a plantelor, vegetatia durind de la finele lui martie pana la mijlocul lui septembrie.

ISTORICUL  ASEZARII  SI  POPULATIA:
Grinauti- Moldova, Raionul Ocnita. Atestat la 20 dec. 1437. NOTA STATISTICA . Suprafata - 37 kmp. Aria satului - 126 ha, Populatia - 977 de oamnei (429 de barbati si 548 de femei), incluzand 916 moldoveni, 60 ucraineni, 1 rus. Biserica "Adormirea Maicii Domnului". Satul este conectat la magistrala de gaze naturale. Fantani - 250. Iazuri - 5. Raul Ciuhur. Magazine si baruri - 4, gradinita de copii, liceu, scoala auxiliara. Camin cultural, biblioteca, oficiu postal, banca de economii, centru al medicului de familie. Sat asezat pe malul stang al Raului Ciuhur, cu case si porti frumos ornamentate. Istoria si-o incepe de pe timpul lui Ilias si Stefan. Republica Moldo­va, in actualele hotare, poseda cinci sate cu denumirea Grinauti. Patru din ele - Grinauti-Moldova, Grinauti-Raia, Colegiul agro-industrial si localitatea caii ferate Grinauti - sunt situate in raionul Ocnita. Cel de-al cincilea sat Grinauti se afla in raionul R?scani, linga Corlateni. In ceea ce priveste data atestarii documentare, exista citeva opinii. Autorii ESM sustin ca asezarea Grinauti-Moldova este intemeiata in sec. XVII. Regretatul cerecetator Vladimir Nicu afirma ca localitatea vizata a fost atestata la 3 iulie 1575. Ion Dron, doctor habilitat in filologie, scria ca toate cele cinci sate mentionate la inceputul acestui articol au avut un "stramos" comun - Grinauti situat "pe Ciuhur". In urma investigatiilor am depistat documentul din 20 dec. 1437, pe care il reproducem partial: „1437 (6945) decembrie 20, Suceava. Din mila lui Dumnezeu, noi, Hie Voievod, domn al tarii Moldovei si fratele domniei mele, Stefan voievod, facem cunoscut cu aceasta carte a noastra, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, ca acest adevarat boier al nostru credincios, pan Mihail de la Dorohoi, a slujit sfint raposatului tatalui nostru cu dreapta si credincioasa slujba, iar astazi ne slujeste noua cu dreapta si credincioasa slujba. De aceea noi... l-am miluit cu deosebita noastra mila si i-am dat si i-am innoit si i-am intarit satele lui si privilegiul pe care i l-a dat sfint raposatul parintele nostru, anume: satul Ghinditi si satul lui Hertea, pe Prut, satul Peceialauti, la Pecialova, si satul Urginauti... ". Acest hrisov de danie intarit cu pecetea tarii si iscalitura domnitorului se pastreaza in Arhiva Nationala de Stat a Moldovei. Alexandru I. Gonta precizeaza: " Urginauti, sat probabil Grinauti, r. Ocnita RSS Moldoveneasca, intarit lui Mihail de la Dorohoi.". Accentuam: satul studiat este atestat la 20 dec. 1437. recensamanturi efectuate de administratia militara rusa. La 25 dec. 1772 s. Grinauti (Moldova) din stand Ciuhurului, Tinutul Iasi, apartinand Manastirii Burdujeni, era alcatuit din 16 case locuite, 2 tigani supusi. Pana in 1856 asezarea Grinauti -Moldova facea parte din Tinutul Iasi, mai tirziu este inclus in Tinutul Soroca. Secole la rind a suportat regimurile polon, turc, rus, fapt ce a influentat modelarea definitiva a actualului toponim: Grinovt', Grinauti, Grinauti de Jos. Este firesc ca toponimul Grinauti-Moldova s-a format mai mult sub influenta dominatiei moldovenesti. Mai sus am mentionat ca in evul mediu satul facea parte din Tinutul Soroca. Potrivit lui Zamfir Arbore, nici intr-un alt tinut nu s-a varsat atata sange cat s-a varsat pe meleagurile Tinutului Soroca. Cele mai timpurii date  referitoare la numarul populatiei ne ofera recensamanturile din 1772-1773 si 1774 : boierul, 12 moldoveni, barbati liberi, si un mazil. In 1775 a fost construita prima biserica de lemn din sat. In evul mediu taranii din partea locului lucrau pamantul, cultivau mei, orz, secara, ovaz, grau. In sec. XVIII sporeste mai mult ponderea porumbului, care mai inainte aparea rar pe ogoarele din Moldova.

Pe linga cultivarea pamantului, traitorii de prin partile locului se ocupau si cu cresterea animalelor - mai mult oi si vite cornute mari. Primele date  privind populatia satului de la inceputul sec. XIX (Catagrafia din 1817, de ex.) arata ca la Hrenauti, din ocolul Ciuhurului, Tinutul Iasi, locuiesc 60 de barbati (numarul femeilor si al copiilor din acele familii nu este indicat). Informatii pretioase ofera si Catagrafia din a. 1835. Conform ei, pe atunci in sat (Grinautii de Jos) locuiau 3 familii ale clerului, alcatuite din 21 de persoane, slujitori ai bisericii si 508 tarani, incluzand 271 de barbati si 273 de femei (dupa cum se poate vedea, numarul barbatilor era mai mare decit cel al femeilor si aceasta se explica prin faptul ca in prima jumatate a sec. XIX mortalitatea in randul femeilor era mai mare decat cea din randul barbatilor). In sat existau 113 familii compuse din 508 suflete, ceea ce inseamna ca, in medie, o familie era alcatuita din 4,5 persoane, medie ceva mai scazuta decat cea inregistrata la acea ora in alte tari europene. Dar existau si familii in care cresteau mai multi copii. Intiietatea la acest indice o detineau Eremia si Maria Laiu, cu 3 fii si 4 fiice, Vasile si Maria Ursan, cu 2 fii si 5 fiice. Desi mortalitatea in acea perioada era mare, unele persoane ajungeau la o varsta destul de inaintata. Pintre longevivi s-au evinentiat Ion si Elena Mesencu, care au trait cate 80 de ani, Timofei si Parascovia Grosul (cate 90 de ani), pecum si Mihail I. Volosciuc si Andrei I., care au atins varsta de 103 si - respectiv - 105 ani. Potrivit recensamantului din 1835, nume de familie identice pe ambele maluri ale Ciuhurului (Grinauti de Sus si Grinauti de Jos), fusesera inregistrate numai patru: Balan, Ciobanu, Vangheli si Vrabie. Restul populatiei purta cele mai diferite nume, majoritatea absoluta fiind nume de origine moldoveneasca. La finele sec. XIX multe sate din Basarabia aveau o populatie ce se ridica si depasea 500 de locuitori.

Anume astfel de asezari au fost incluse in prima Catagrafie generala a populatiei din Imperiul Rus pentru anul 1897. Recensamantul in localitatea Grinauti din Tinutul Soroca a inregistrat 602 barbati si 550 de femei. Ca si in secolele precedente, locuitorii din asezarea data lucrau pamantul, cresteau animale. Pe timpul recensamantului din 1817, despre Grinauti- Moldova se scriau urmatoarele: „Tarani, 57 de gospodarii. Total 60 de barbati. Mosia apartine Manastirii Burdujeni din Moldova, detin destul pamant arabil, faneata si pasune; este si o padure mica; o moara pe Ciuhur". Aflandu-se pe mosia manastirii, taraniii erau nevoiti sa ia pamant in arenda de la stapanul monahal. Pentru terenul arendat, taranul era obligat sa remita jumatate din recolta si sa lucreze in folosul manastirii: 13 zile de scont, 26 de zile obisnuit si 14 zile ca dijma. In total 53 de zile.

Taranul muncea mai mult pe pamanturile manastirii decat pe cel arendat, fiind exploatat de monahi in modul cel mai aspru.

Exista o legenda , care se prea poate sa fie partial adevarata, despre aparitia satului Grinauti. Ea se transmite din generatie in generatie si se prezinta in felul urmator: cu 574  de ani in urma, la vreo 600 m de malul stang al Ciuhurului, a fost construita o cladire in care locuiau cativa dintre calugarii Manastirii Teodoreni, ce se ocupau cu adunarea recoltelor de pe mosia ce-i apartinea.

Un oarecare calugar Hrincu isi construieste o locuinta la vreo 30 de metri de  malul stang al Ciuhurului, in jurul careia se construiesc noi locuinte taranesti de ambele parti ale Ciuhurului. Acestei asezari omenesti i se da denumirea de Hrancesti in cinstea intemeietorului. Aceasta asezare se extinde pe ambele maluri ale Ciuhurului ,de aceea ele  mai numindu-se Hrinauti de Jos- Grinauti-Moldova si Hrinautul de Sus-Grinauti -Raia. In Hrinautul de Sus sunt 104 case,  iar in cel de jos 143 , avand ambele o populatie de 2428 suflete de tarani,o biserica, o scoala elementara rusa si 298 capete de vite.

Batranii spun ca primii locuitori au fost niste moldoveni ce plecasera sa-si caute fericirea pe alte meleaguri.

Vazand ca aceste locuri sunt aproape de apa si manoase in rod, se  asezasera cu traiul aici. Pentru existenta taranii aveau nevoie de produse alimentare pe care le puteau obtine doar ocupandu-se cu agricultura, fiind astfel nevoiti sa ia pamant  in arenda de la Manastirea Teodoreni, pe mosia careia isi intemeiase satul.

Pentru pamantul luat, taranul era obligat sa dea jumatate de roada si sa lucreze in folosul manastirii 13 zile ucenie, 26 zile obisnuite si 10 zile ca dijma. In total - 53 de zile. Deci taranul era mai mult timp pe pamantul manastiresc decat pe cel arendat. Pamantul arendat, ce era putin prelucrat, da o roada  mica  din care taranului ii ramanea  doar jumatate.

STRUCTURA  ASEZARII  SI  GOSPODARIA
Potrivit datelor etnografice ,in secolul XVIII - XIX locuitorii satelor Grinauti -Moldova si Grinauti -Raia, ca si oamenii din intregul tinut dintre Prut si Nistru , faceau casele din nuiele lipite de secara. Imobilele se construiau conform sistemului patriarhal moldovenesc. La intrare in casa , din ambele parti ale usii ce se fixa in peretele din fata, era o prispa de lungimea casei, lata, facuta din argila. Usile aveau o inaltime de 1,5 metri iar ferestrele de 60-80cm.

In interior - tinda, vatra si doua odai, una in dreapta si alta in stanga coridorasului. Una din aceste camere - casa mare- era destinata primirii musafirilor si pastrarii zestrei. Locuintele se acopereau cu paie sau stuf. De la finele secolului al XIX-lea peretii claditi din lampac se ridicau pe un fundament de piatra cu lut. Casele se aranjau in rand la o distanta egala ,formand strazi drepte . In rand cu stuful pentru acoperis se utiliza sindrila, iar mai tarziu tigla sau tabla. Mobila initiala din casa era destul de modesta : o laita lunga si o masuta rotunda,  josuta - toate fiind executate din ramurile copacilor ,iar mai tarziu din scanduri. In odaie se afla o soba mare, taraneasca, pe cuptorul careia dormeau copiii. Pentru iluminarea locuintei se folosea opaitul, adica un vas umplut cu grasime ce alimenta o festila de canepa. Curtea se imprejmuia cu un gard de nuiele, avand un sisiiac pentru pastrarea ciocalailor de porum, un sopron pentru ca, o sura pentru animale, un ocol pentru oi. In spatele casei se afla gradina de legume. Painea coapta din malai macinat se consuma zilnic, iar cea din faina de grau era considerata un lux si se consuma doar cu ocazia unor sarbatori. Alimentatia depindea si de anotimp. Primavara, de exemplu, se consuma tocana cu urzici, bors verde, zeama din carne de miel, cas. Vara si toamna taranii se alimentau cu legume proaspete si produse lactate. Pentru iarna si primavara isi faceau rezerve de cartofi, morcovi ,diverse muraturi, branza de oi si slanina.

Asa era in trecutul mai indepartat.

OCUPATII  SI  MESTESUGURI
Ocupatiile traditionale ale locuitorilor din comuna Grinauti- Moldova au fost cultivarea plantelor si cresterea animalelor. Dintre plantele care cresc mai bine in localitate sunt: floarea -soarelui, sfecla de zahar, cerealele (porumb,soia), spicoasele (griu, orz,) cu perioada de vegetatie mai mica si putin pretentioase la umiditate. Gospodarii cultiva cartofi, ceapa, usturoi,  fasole, mazare, iar dintre pomii fructiferi predomina ciresul, marul, visinul, nucul, prasadul.

Gospodarii se ocupa cu cresterea animalelor cornute mari si mici si cresterea pasarilor. Grinautenii din cele mai vechi timpuri dispuneau de cete iscusite de mestesugari in saparea fantanilor si constructia caselor. Ne dau dovada ca mestesugul este dezvoltat prin casele aratoase, unele din ele semanand cu niste castele, iar in fiecare a doua ograda este frumos amenajata cate o fantana, acoperita cu un capac ca apa sa se pastreze mereu curata. In fiecare an de Duminica Mare se sarbatoreste ziua fantanilor. In zilele acestea fantanarii cei mai buni  sunt mentionati cu diplome si premii. De nenumarate ori am ocupat locuri de  frunte  la concursurile cel mai curat si amenajat sat.

VIATA  SPIRITUALA
Istoria bisericii Grinauti - Moldova numara 230 ani.
Parohia Grinautului a fost zidita in anul 1775 din lemn  si numita biserica boiereasca, in forma de cruce, cu 650 de gospodari  de nationalitati diferite - romani si rusi, cu hramul Sfantul Nicolae.

Biserica din Grinauti-Moldova dup anul 1900

Din Grinauti - Moldova a fost inaintat in Senatul Roman domnul Gheorghe Badarau. Acesta, impreuna cu Simeon Badarau cu Spiridon Anghel si alti crestini din localitate, au hotarat sa reconstruiasca biserica din Grinauti - Moldova si paralel sa construiasca alaturi o scoala de 7 clase.
De la fiecare satean s-a strans cate 800 lei pentru reconstructia bisericii si constructia scolii. Oamenii care nu aveau suma respectiva, se rasplateau in felul urmator: agentul din sat Grimalschi, vindea vaca, le cumpara in loc un vitel, iar diferenta de bani o da pentru biserica si scoala. In ciuda faptului ca anul 1924 a fost un an secetos, totusi satenii n-au dat inapoi si in anul 1925 a fost reconstruita biserica si construita o scoala moderna de 7 clase.

Din anul 1900 pana in 1930, paroh a bisericii din Grinauti Moldova, a fost parintele Mihail Donos. Parintele Mihail Donos era un preot aspru si cerea de la elevi sa stie la perfectie cele trei rugaciuni incepatoare, pentru ca sa poata primi Sfanta Impartasanie. Dupa 1930, preot devine feciorul parintelui Mihail Donos, parintele Andrei Donos. Acesta la randul sau, primind o biserica noua, s-a ocupat de corul bisericesc. Pentru conducerea corului, parintele Andrei Donos selecta dascali, cu care la randul lor forma corul bisericesc din elevii scolii de 7 clase din Grinauti - Moldova.

Despre binefacatorii bisericii din Grinauti-Moldova.

In anul 2001, sub pastorirea parintelui Rostislav Gadamba, se incepe reparatia bisericii vechi prin alimentarea cu gaze si incalzire centrala. Dupa moartea parintelui Gheorghe Plevan, parintele Rostislav Gadamba a facut apel catre toti crestinii din satele Grinauti-Moldova, Grinauti-Raia, Gara Rediul Mari, pentru a face o reparatie capitala la biserica veche. Sfintia sa a luat listele crestinilor care locuiesc in capitala Chisinau si i-a vizitat pe fiecare in parte cerandu-le ajutor pentru reparatia bisericii. La apelul sau au raspuns domnul Marcel Raducan impreuna cu domnul Anatol Rusu, precum si domnul Victor Cosuleanu, domnul Ion Ursu cu Larisa Ursu. Paralel in sat a fost organizat de catre mironositele contemporane: doamna Anisoara Negritu -  in Grinauti-Raia, doamna Silvia Putina - la Gara Rediul Mari, doamnele Maria Rusu, Nina Rusu, Natalia Cibotari si altele. Pe banii obtinuti s-au cumparat analoage noi, policandru nou si s-a facut un iconostas nou, daruit de catre Marcel Raducan si Anatol Rusu.

Tot dumnealor au adus mesteri din Peresecina pentru reparatia interna, incepand de la podele si terminand cu tavanul. Reparatia din interior, iconostasul, podelele si policandrul au fost sponsorizate de catre Marcel Raducan si Anatol Rusu. Pentru schimbarea usii de la intrare, a contribuit domnul Lupu.

Din crestinii care s-au mai evedentiat la reparatia bisericii vechi, sunt fratii Maranciuc Valentin, Ioan si Mihai, starostele bisercii, Boris Negritu, domnul Cibotari Romeo si altii. Nu a stat in laturi nici primaria din Grinauti - Moldova in frunte cu primarul Oboroc Igori, care au reparat ferestrele bisericii vechi si au promis un ajutor  suplimentar de 10 mii lei pentru a schimba acoperisul bisericii cu tabla.
Un mare ajutor la acoperirea bisericii vechi, l-a dat mesterul din sat, Nicolae Capatana, ajutat de Valentin Maranciuc, Ion Maranciuc, Mihai Maranciuc, Constantin Vrabie, Grigore Craciun, Gheorghe Iacobciuc si am vrea tot aici sa amintim si  despre Anatol Rusu si Tosea Putina, care au ajutat la electrificarea bisericii.

Paralel cu mesterii lucrau si mironositele, care aduceau hrana si o pregateau in storojca bisericii pentru lucratori zi de zi.

La pregatirea mesei zilnic a fost Liuba Cosuleanu, ajutata de Ana Capatana, Maria Untu, Elena Ursan si de starostele bisericii, Boris Negritu. Starostele organiza pe mahala in fiecare zi produse proaspete.

Mai este mult de lucru pentru sfanta biserica si crestinii care doresc sa o sustina pot apela la starostele Boris Negritu ori la parintele Rostislav Gadamba, dand ajutor in bani si in merinde. Datorita parintelui Rostislav, in fiecare an in satele Grinauti-Moldova, Grinauti-Raia, Gara Rediul Mari se strange jertfa pentru manastirile Frumoasa si manastirea Coada Iazului. In prezent s-a organizat jertfa pentru manastirea Rughi.

Zilnic la biserica lucreaza palamar de acum Valentin Marenciuc, ajutat fiind de fratele Ioan si Mihail si de finul sau Serghei.

Dorim sa amintim despre fantanarii satului, Ion Rusu si Petru Untu, care au umplut satele dimprejur cu fantani cu apa potabila buna, pe care in fiecare an parintele Rostislav Gadamba le sfinteste a doua zi de Duminica Mare.

Fie ca Bunul Dumnezeu sa ajute primaria, care conlucreaza cu biserica spre a indeplini un proiect important de apeduct si canalizare si pentru a forma zona de odihna pentru crestinii satului.

Dumnezeu sa-i intareasca pe toti crestinii din Grinauti-Moldova, pentru a ajuta satul si sfanta biserica. In conditiile de astazi, cand nu toti copii respecta parintii, ar fi oportun  ca in biserica,   pe un loc vizibil,  sa fie scrisa porunca  lui Moise care indica direct: ,,Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, cum ti-a poruncit Domnul Dumnezeul tau, ca sa traiesti ani multi  si sa-ti fie bine pe pamant, Acela pe care Domnul Dumnezeul tau ti-l da tie!”.

Despre mironosite si pictorii din sat

In anul 1945-46 pentru biserica din Mihalaseni si din Grinauti-Moldova, pregatea prescuri Ursu Alexandra Nicolaevna. Dupa imbolnavirea ei, in biserica din Grinauti, cocea prescuri pentru biserica Badarau Maria Fiodorovna. Dar cu varsta incepand din anii 1970, prescuri a inceput a coace Badarau Eufrosonia Penteleievna. Din anul 1978, in Grinauti-Moldova parintele Gheorghe Plevan a binecuvantat-o pe doamna Gutan Maria Vasilevna. Si pana in prezent, dumneaei cu multa dragoste, necatand la varsta inaintata de 84 de ani, continua sa coaca prescuri pentru trebuinta bisericii din Grinauti.
N-am vrea sa uitam si de pictorii din Grinauti-Moldova, care contribuie la infrumusetarea bisericii noi si vechi cu frumoase icoane, frumoase steaguri. Am vrea sa mentionam pe domnul Solodchi Mihail Vasile impreuna cu sotia Alexandra. Imi amintesc si de pictorul Balan Andrei Constantin, Dumnezeu sa-l ierte!Mult au contribuit la infrumusetarea bisericii, pictorii adusi de la Vadul lui Voda, de domnii Marcel Raducan si Anatol Rusu. Acesti pictori au pictat iconostasul bisericii vechi din Grinauti.
In anul 1953 in timpul reparatiei bisericii vechi pe dinauntru, au fost invitati din satul Cernoleuca doi pictori care au pictat peretii cu diferite icoane, la care am participat si eu, pe cand aveam 10 ani.
Pana in prezent mult contribuie la infrumusetarea bisericii vechi, palamarul Valentin Marinciuc. Necatand la familia lui numeroasa, dumnealui pleaca des in pelerinaj la manastirea Nicoreni, raionul Drochia. Din atelierul manastirii domnul Valentin, aduce diferite icoane , rame pentru icoane, carti cu continut religios, CD-uri cu continut religios pentru biserica, mai ales pentru copii si tineret.

Primaria din Grinauti-Moldova in frunte cu primarul Oboroc Igor Ion si locuitorii comunei au contribuit la reparatia bisericii vechi si noi.

Obiceiuri. In Comuna Grinauti -Moldova s-au pastrat sezatorile ,,Hora satului’’, in cadrul carora grinautenii  isi demonstreaza marea dragoste fata de folclor. Datoria noastra, a tuturor, este de a pastra, dezvolta si transmite mai departe cantecele, dansurile, obiceiurile si traditiile noilor generatii. In serile din ajunul Craciunului si Anului Nou copii umbla cu semanatul, plugusorul,  sorcova, steaua, malanca. La sarbatorile Bunei Vestiri,  Sfintelor Pasti, cat si la nastere, inmormantare, etc., Grinautenii isi au obiceiurile care nu se deosebesc de cele din alte sate moldovenesti vecine. Dupa proclamarea Independentei de Stat a Republicii Moldova, in data de 14 octombrie comuna Grinauti-Moldova sarbatoreste hramul satului Acoperamantul Maicii Domnului. Pentru aceasta zi satul se gateste, drumurile sunt curatite, gardurile vopsite iar gospodinele pregatesc cele mai alese bucate. Bucatele traditionale sunt: sarmalele, baba neagra , baba alba, racituri. In ziua de hram, ca si in alte sarbatori, oamenii sunt frumosi, cu sufletul curat si imbraca haine festive.

Satenii invita in casele lor rudele venite din localitatile vecine  ca sa impartaseasca hramul satului si sa slaveasca pe Maica Domnului. Satul Grinauti - Moldova dispune de un camin cultural pus in functiune din 1944,  in care activeaza ansamblul folcloric Grinauteanca. Din satul natal si-au luat zborul multi fii ai satului  care au devenit personalitati: G. Gronic - artist emerit, M. Raducan - Ministrul constructiilor, N. Dudau - ambasador al Republicii Moldova, Russu Alla - actrita la Teatrul Vasile  Alecsandri, N. Sangheli - prim ministru, B. Untu - medic.

Satul in care m-am nascut
Si-atatia ani mi-am petrecut,
Multe amintiri ma leagaDin viata mea intreaga.
Mult iubesc acest pamant
Pe care primii pasi am facut,
De-as trece si peste hotare
Nu-i gasesc asemanare.
Sat frumos si renumit
In livezi, gradinarit,
Oameni harnici, gospodari
Mosteniri de la romani.

Grinautenii isi pastreaza averea in sentimentul de demnitate a locuitorilor sai care stiu ce inseamna onoarea numelui. De asemenea, ei pastreaza cu sfintenie credinta in Dumnezeu. Confruntandu-se cu diverse greutati, oamenii harnici din comuna Grinauti -Moldova, devotati neamului stramosesc,  pasesc inainte cu ochi sinceri, plini de speranta pe calea progresului economic, social si cultural.

Povestire despre o personalitate din sat
Marcel Raducan s-a nascut la 10 februarie 1967 in satul Grinauti - Moldova,  Raionul Edinet. In anul 1973 paseste pragul scolii din satul natal ca elev in clasa  intai. Peste 10 ani , in 1983, absolva scoala medie Grinauti - Moldova cu medalia de aur. In vara aceluiasi an 1983 este inmatriculat la anul intai la Institutul Politehnic Serghei Lazo din Chisinau, la Facultatea de Tehnologie, specialitatea masini si aparate de industrie alimentara. Din toamna anului 1985 pana in toamna anului 1987 isi satisface serviciul militar, dupa care isi continua studiile la Institutul Politehnic. In anul 1990 absolva facultatea si i se ofera specialitatea de inginer mecanic, ulterior facandu-si masteratul la Universitatea din Kansas, SUA, specialitatea management in agro - business. Tot in acelasi an este repartizat la asociatia de producere Bucuria in calitate de inginer mecanic, unde in scurt timp ajunge pana la postul de inginer sef al Asociatiei de producere Bucuria. Conform Hotararii Guvernului Republicii Moldova este transferat in postul de vice-ministru, sef directie generala, dezvoltare si stiinta la Ministerul Industriei si Energeticii . Prin alta hotarare a guvernului este transferat ca director general la Departamentul Standardizare Metrologie si Supraveghere Tehnica a Republicii Moldova.

In legatura cu reorganizarea constitutiei este transferat la Universitatea de Stat, Institutul Stiintelor Reale ca sef de catedra Standardizare, metrologie si supraveghere a calitatii. Deputat  al parlamentului Republicii Moldova , lector universitar, ia fost conferit gradul profesional de consilier de stat gradul intai, clasa intai. In prezent Ministru al Constructiilor, fiind in aceasta postura a ajutat mult satul natal la constructia drumurilor, la renovarea Bisericii.

Este casatorit, educa doi feciori - Gicu si Calin. Sotia Raducan Aurica activeaza ca medic cardiolog la Institutul Cardiologic din Moldova. Este un om cu suflet mare si cu un nume in societate.
 
>>> Istoricul asezarii si populatia >>> Structura asezarii si Gospodaria >>> Ocupatii si mestesuguri >>>
>>> Viata spirituala >>>
 
 
 
 
D