CADRU  NATURAL
Orasul Otaci este situat in nordul Republicii Moldova, pe malul drept al raului Nistru, la hotar cu raina (orasul Moghilev - Podolisc).

Este o localitate din raionul Ocnita situata din punctul de vedere al pozitiei geografice la latitudinea nordica 48.43, longitudinea vestica 27.79 si altitudinea de 120 metri fata de nivelul marii.

Orasul fiind un centru mic de comert in raion si localizat in asa pozitie ca satele vecine pot poposi atit la piata, cat sa rezolve si alte probleme de ordin personal, administrativ, financiar si de transport.

Asa localitati vecine sunt: satul Calaraseuca, cu o distanta de la oras de 2 km, satul Valcinet, cu distanta de 5 km, satul Berezovca, cu distanta de 6 km, satul Codreni - 6 km, Unguri - 6 km, Sauca- 8 km, Mereseuca - 8 km si satul Arionesti, fiind in raionul Donduseni, distanta de la oras pina la sat este de 7 km. Toate aceste sate impreuna cu orasul Otaci constituie o vecinatate.

Drumurile sunt arterele unui stat prin care se transporta si se parcurge toata viata oamenilor, atat si pentru orasul Otaci sistemul de drum este un principiu de supravetuire a localnicilor din oras. Prin oras trec drumurile nationale Chisinau - Kiev, Chisinau - Brest, Moghiliov-Podolisc - Soroca, Otaci - Edinet, Otaci - Soroca, Otaci - Chisinau, Chisinau - Moscova, Chisinau - Sanct Petersburg, Chisinau - Voronej.

Orasul Otaci fiind plasat pe malul raului Nistru, si avind ca hotare ale orasului raul si colinele sau terasele malului raului Nistru, care s-au format pe parcursul trecerii timpului. Orasul are ca hotar satele Calaraseuca si Valcinet care s-au constituit foarte dens pe linga oras formind un tot intreg, deoarece hotarul care trece si delimeteaza localitatile nu depaseste nici 50 de metri, constituit un fel de longevitate a teritoriul orasului.

Scurta prezentare geografica, toponime importante.

Reteaua hidrografica (rauri, lacuri, balti), rezervatii naturale.

ISTORICUL  ASEZARII  SI  POPULATIA:
In istoriografia localitatii sunt foarte multe date referitor la nationalitatile si familiile localnicilor care au locuit aci si au purtat diferite nume de familie. In zilele noastre noi putem depista sau caracteriza familiile dupa nationalitatea lor de provenienta, unele din ele fiind:
          - ucrainene si ruse - Bezdetnii, Bodnar, Boico, Ciumac, Cepurneac, Costic, Covali, Cozodaev, Cucer, Didic, Filipciuc, Gaiciuc, Goncear, Lisnic, Muler, Melnic, Sipco, Sitnic, Tcaci, etc;
          - rome - Budanu, Cebotar, Chira, Codrean, Gruia, Malic, Plesca, Plesco, Preida, Preda, Raducan, Sarban, Scerban, Stoian, etc;
          - moldovenesti - Ceban, Radu, Russu, Rotari, Balta, Frunze etc.

Toate aceste familii formeaza un tot intreg al orasului Otaci si care caracterizeaza atat personalitatea, adica poporul, cat si ambianta interioara a orasului.

STRUCTURA  ASEZARII  SI  GOSPODARIA
Arhitectura rurala pe teritoriul Republicii Moldova s-a dezvoltat timp de secole, apropriindu-si cele mai valoroase traditii in construirea si exploatarea edificiilor rurale-urbane cu o tipologie destul de variata. Orasul Otaci este situat in principal, pe malul, terasa si valea raului Nistru. Tipul asezarii de plan este fluvial si liniar. Suprafata orasului in total constituie 693,49 ha sau 3,71 km2 din care : intravilan - 385,66 ha si extravilan - 307,83 ha. Sunt 1516 gospodarii individuale dar sint si blocuri de locuit care constituie impreuna un fond avansat de locuinte pentru orasul nostru. Aspectul exterior al orasului Otaci stabilit pe parcursul secolelor ofera cea mai pitoreasca si variata priveliste. La prima vedere, impresia unui aranjament haotic, care nu poate fi intotdeauna explicat si definit din punct de vedere logic. Situatia, insa, este de alta natura: orasul Otaci prin localnicii sai ucraineni, romi, moldoveni, rusi, care si-a gasit amplasamentul optim, luand in consideratie atit relieful specific al pamantului, cat si dorintele personale de vedere arhitecturala a constructiei caselor si reteaua de drumuri, care asigura comunicarea cu alte localitati apropiate sau mai indepartate. Orasul este intretaiat de-a lungul teritoriului de strazi atat principale, secundare, cat si de stradele ce in totalitate constituie un sistem simplu de amplasare a strazilor. Fiind localizat de-a lungul malului drept al raului Nistru, orasul are o strada principala ce trece din una in doua cu mai multe denumiri ca (str. Libertatii, str.Prieteniei, str.Stefan cel Mare). De la aceasta strada variaza un sir de strazi, stradele, formand uneori sectoare neoficiale, aparte pe relieful orasului. Aceste sectoare cuprind o strada sau mai multe ca: „?? ????" - La munte, strazile din acest sector sint: Munteneasca, Premuntoasa, Taraneasca, Ion Creanga, Doina, 1 Mai si altele; alt sector zis „?????" - Centru cuprinde strazile : Libertatii, Prieteniei, Oraselului, Cantacuzino si altele; sectorul „?? ??????" - Dupa pod, aci se are in vedere podul de fier ce leaga Republica Moldova si Ucraina cu calea ferata, ce trece tot de-a lungul orasului pana la statia din satul Valcinet. Strazile din aces sector sunt : Livezilor, Viilor, Albisoara, Nistrana, Voitovici si altele; alt sector este „???????" - Virita, un sector cu strazi ca: Frunze, Industriala, Iurii Gagarin, Padurilor ce duc spre poalele padurii la un izvor cu apa buna. Si ultimul sector modern, construit din blocuri locative unde locuiesc a doua parte din cetatenii orasului, este „??????" - Cartier cu o singura strada, Pavel Corceaghin.

Orasul Otaci, cum am mentionat mai sus, nu dispune de teritoriu aferent pentru costructie si dezvoltarea constructiilor se realizeaza prin metoda de a construi casele sau alte constructii prin desfiintarea constructiei nelocuibile, vechi si construirea alteia in locul ei. Tot asa se realizeaza in privinta diferitelor probleme aparute de genul de a largi si micsora strazile, trecerile pietonale, constructia comunicatiilor, amenajarilor diverse si cele personale.

In perioada sovietica orasul dispunea de un plan urbanistic arhitectural principal care este realizat de catre Valentin Mednec - arhitect moldovean, care a stipulat clar dezvoltarea continua a orasului (partea centrala), insa dupa trecerea timpului si statornicirea statului moldav, in orasul Otaci nu s-au mai efectuat constructiile preconizate dupa acest plan, deoarece s-au schimbat atit relatiile sociale cit si cele de realizare a constructiilor.

Curtea gospodariei poate fi considerata drept un ansamblu integral de arhitectura populara. Orice gospodarie se incepe cu portile, dintre simbolurile ce decoreaza portile pot fi citate: soarele, arborele vietii, florile, elemente romboidale si alte motive, adesea comune cu motivele utilizate in covoarele si tesaturile populare locuitorilor si nationalitatilor ce traiesc in oras. Orasul Otaci are o specifica componenta a locuintelor, adica constructia caselor depinde de cultura etnica a locuitorului orasului. Toate acestea dau o valoare bogata, atat la constructia casei, cat si anexelor gospodaresti. Fiind localizat pe malul raului Nistru, la hotar cu Ucraina si totodata fiind parte integrala a statului Moldova, populatia din oras a construit si construieste imbinand atit traditiile de baza ale moldovenilor, cat si implicarea traditiilor personale de etnie la aceasta realizare arhitecturala. Toate locuintele sunt amplasate in asa mod cum a stabilit pozitia geografica a orasului, sau fiind pe malul riului, sau pe terasa, colina, deal si chiar de apropierea padurii. Si o schema traditionala in oras nu este, de a construi atit locuinta cit si amplasarea terenului. Casele in oras sunt amplasate atat in adincimea curtii, cat si la strada, deoarece tot este caracteristic pozitia geografica a orasului.

Gospodarie

In partea de nord a Republicii Moldova, casele sunt adesea decorate cu picturi colorate si ornamente decorative realizate din tabla de otel taiata. Element obligatoriu este veranda de sticla, loc important in decorarea caselor cu ornamente artizanale realizate artistic din lemn si piatra. Casele din oras tot au aceste caracteristici, atat si ca sunt construite din diferite materiale, adica: piatra, caramida, beton armat si altele. Acoperisul fiind de diferite structuri si tehnici, casele fiind  acoperite atat cu ardezie, cat si cu tabla din aluminiu, fier si tigla din fier sub diferite culori. Acoperisurile caselor mai vechi sunt de obicei in doua ape, avand coamele decorate. Campurile frontoanelor sunt bogat ornamentate. De regula, decorul subliniaza elementele constructive ale arhitecturii, marcand o ritmica simetrica, armonioasa si echilibrata. In majoritatea cazurilor elementele decorative sunt acoperite cu culori vii, sonore.

Exteriorul caselor este decorat cu ornamente pictate si sculptate, unde decorul principal este distribuit pe frontoanele acoperisurilor si pe fatadele principale ale edificiilor.

Alcatuita traditional din trei incaperi - tinda (intrarea), dormitorul, adesea comun cu bucataria si "casa mare" (camera pentru oaspeti), locuinta traditionala reprezinta un ansamblu integru, redus la strictul necesar, dar extrem de functional. In interior ambianta casei este impodobita cu covoare, paretare, laicere si diferite tehnici moderne aplicate pentru impodobirea locuintelor. Sarbatorile sunt mereu desfasurate in "casa mare", cea mai frumoasa odaie dintr-o casa moldoveneasca cit si pentru populatia de alta nationalitate in oras este specific si o „casa mare", dar cu tehnicile si decorul traditional national  care le este lor specific. Pastrind o veche traditie, un moldovean isi va impodobi "casa mare" si isi va invita aici rudele, prietenii, vecinii si cunoscutii. "Casa mare" nu e doar camera de zi, este de asemenea un loc al memoriei pentru rudele din familie. Peretii sunt decorati cu fotografii ale rudelor, parintilor, copiilor si nepotilor, cu prosoape brodate din stofa de casa.

Din punct de vedere tipologic gospodaria consta din obiecte cu valoare artistica si etnografica, printre care merita sa fie mentionate: casele de locuit, anexele gospodaresti (pivnitele, beciurile, cramele, curtile, portile, hambarurile, sasaiecile, fantanile) si alte tipuri de obiective din mediul rural evoluat urban. Si dependenta de necesitate de mai multe construtii (camera pentru animale, depozitare a cerealelor si instrumentele pentru prelucrarea terenului, beci, bucatarie in aer liber, etc). A doua parte a gospodariei este gradina, livada, unde localnicii isi cultiva personal pentru familie produse agricole.

Curtea este inconjurata cu un gard din lemn sau din piatra.

O maxima moldoveneasca spune: "persoana care nu a construit o casa, nu a crescut un fiu, nu a sapat o fintina si nu a sadit un pom si-a trait viata in zadar". lata de ce orasele moldovenesti sunt atit de verzi, casele sunt atit de frumoase si poti vedea fintini de-a lungul strazilor. Ca regula, moldovenii si alte etnii din orasul Otaci sapa fintini in strada, in drum sau pe cimp, in livada, dar nu in ograda. Scopul este sa oferi apa oricui ca sa-si poata potoli setea. In oras, pe langa fintini, este construit conducta de apa ce alimenteaza tot orasul cu apa potabila din fantani arteziene din teritoriul orasului, totodata alimentand cartierele, blocurile de locuit din oras.

OCUPATII  SI  MESTESUGURI
Orasul Otaci fiind dupa statut localitate urbana si ca orice oras a evoluat de la sat la oras unde in ocupatia localnicilor au ramas acele traditii de ocupare de la sat pana in prezent, adica: cresterea in curti a pasarilor, porcinelor, uneori a vitelor mari cornute si mici cornute si a cabalinelor. Prelucrarea pamantului nu se petrece in proportii mari, deoarece localnicii nu au terenuri arabile, ci lotul de pe linga casa, unde pot sa-si cultive produsele agricole. Unii din membrii unora din etniile orasului, ca romii, nu prelucreaza deloc terenul aferent pe linga casa.

Moldova, cat si orasul Otaci, se mandresc cu o bogatie de traditii in arta populara, in special cu confectii originale si colorate, piese de tamplarie, tesaturi, cioplitori de lemne, mesteri in prelucrarea pietrei si a fierului. Mestesugul tesutului s-a raspandit datorita unei vechi traditii conform careia mireasa trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu mana ei. Covorul moldovenesc, cit si cele specifice altor etnii ce locuiesc in oras este, de obicei, neted, executat din lana pura sau amestecata cu bumbac, canepa, in, matase, cu ornamente multicolore.

Tot adata romii si ucrainenii din localitate prelucreaza la fierarie fierul, confectionind din el unelte agricole, topoare, potcoave si altele. Alta ocupatie este crosetatul si alte lucrari cu fibrele, in cadrul careia femeile si fetele confectioneaza diferite confectii de o valoare si culori deosebite, reiesite din specificul cultural-spiritual. Alta ocupatie este prelucrarea lemnului, crearea si raspandirea confectiilor, atat utile in constructie, cat si in viata cotidiana a omului.

VIATA  SPIRITUALA
Orasul Otaci are o viata spirituala bogata, prin monumentele de cultura spirituala, social-educationale si culturale. Unele din aceste sunt:

Biserica Sf. Arhangheli Gavriil si Mihail din orasul OTACI

A fost construita in anul 1793, din piatra, care ulterior a fost reconstruita in anul 1881.

In anul 1922 la biserica veneau peste 500 locuitori-moldoveni, bulgari, rusi, ucraineni...

In curtea lacasului sfant al orasului Otaci este inmormantata Elena Cantacuzino -  personalitate istorica, cunoscuta ca apropiata a marelui scriitor rus Alexandru Puskin. Ea a fost sotia lui Kantacuzino, fostului posesor al Otacilor (1794- 1854), sora grafului Gorciacov. Pe mormantul ei este o placa comemorativa, ingradita cu grilaj de metal forjat, amplasata in preajma peretelui bisericii din partea de nord. Monumentul e construit din marmura alba, are o inaltime de 2,7m. E montat pe o piatra adusa din regiunea Sorocii, din satul Cosauti.

In anul 1960 biserica din orasul Otaci a fost inchisa. La tot ce a fost in biserica i s-a dat foc. Indelungul a 30 de ani, locuitorii orasului Otaci nu au mai auzit clopotul bisericii. Tot in acei ani, in localul bisericii se pastra sare, adica  localul ei era transformat intr-un depozit de sare. In anul 1990 au fost din nou deschise usile hramului. A rasunat din nou clopotul bisericii. In decursul anilor biserica a fost reconstruita cu ajutorul, cu sprijinul locuitorilor orasului. In biserica se slujeste atat in limba romana, cat si in rusa. Preotul actual este Usatii Alexandr. Hramul este ingrijit cu multa dragoste de el si de localnicii orasului..

Ziua de 21 noiembrie  este Hramul orasului, sarbatarea de Sf. Arhangel GavriiI si Mihail.

Bustul Iui Petru Movila

Teolog si carturar umanist de origine romana, Mitropolit al Kievului. S-a nascut la 21 decembrie 1596 la Suceava. Se stinge din viata la 22 decembrie 1646 la Kiev. A fost fiul lui Simeon Movila, domn in Tara Romaneasca (1600- 1602) si in Moldova (1606-1607). Arhitectul care a realizat acest monument este Victor Nicu. Material-metal-bronz.

Monumentul revolutionarului Vladimir Lenin
Este un monument consacrat comemorarii personalitatii revolutionare a lui Vladimir Ulianov (Lenin), este o amentire sau un ecou al trecutului sovietic.

Monumentul Eroilor cazuti in cel de-al doilea razboi mondial

Este un monument de o importanta majora pentru trecutul orasului deoarece multi bastinas ai localitatii au participat la acest conflict militar. Este un monument realizat in anii sovietici ai trecutului orasului. In fiecare sarbatoare de 9 Mai se fac manifestatii de ordin comemorativ, unde atat copiii, cat si varstnicii pot aduce si depune flori pentru viata soldatilor care au luptat pentru eliberarea noastra.

Monumentul militarilor cazuti in razboiul din Afganistan

Este un monument creat pentru a comemora acei militari care au luptat in conflictul din Afganistan. Este realizat din piatra din satul Cosauti.

Portul traditional al unei etnii sau popor este indentitatea sa personala si culturala. In oras,  locuind mai multe etnii, fiecare din ele au o gama si o varietate de elemnte a portului traditional.

Camasa

La baza costumului barbatesc traditional sta camasa alba din panza de casa. Ea se poarta pe deasupra pantalonilor si se incinge cu unul sau doua braie unul peste altul. Dupa felul de croiala camesile barbatesti prezinta cateva tipuri: tip de tunica, cu platca, cu dreptunghi pe umeri. Croiala tip de tunica este mai veche. Aceasta camasa are o particularitate comuna pentru intreaga Moldova si pentru etniile ce lociuesc preponderent in zonele noastre - la halatul central se coseau partile dreptunghiulare laterale. Maneca croita drept se combina cu clinul de forma rombica (pava). O mare parte a camasilor au gura taiata rotund. Probabil aceasta este o forma mai veche taieturii gurii tipica pentru toate variantele costumului popular moldovenesc, atat pentru cel barbatesc, cat si pentru cel femeiesc. Lungimea camasilor si largimea manecilor variaza conform traditiilor locale - in unele sate-orase existau camasile lungi cu manecile largi. Camasile tip de tunica, de obicei se ornamenteaza. Deosebit de bogat se infrumusetau camasile de sarbatoare si cele de nunta. Panza pentru ele se tesea cu desenuri. Pieptul, gulerul si mansetele se brodau, uneori se infrumusetau cu ornament tesut si horbotic.

Pantalonii barbatesti

Se croiau in cateva feluri si variau conform traditiilor locale. Corespunzator croielii si calitatii materialului ei pot fi repartizati in urmatoarele tipuri: de panza sau de lana (itari) si pantalonii din lana pentru iarna (bernevici, nadragi). Partea componenta a portului barbatesc raspandita in raioanele din nordul republicii sunt itarii - pantaloni de lana alba de casa. Particularitatea specifica a itarilor este lungimea lor care poate ajunge la inaltimea omului. Itarii formeaza pe picior incretituri si au un clin la incheietura cracilor. Iarna taranii poarta pantaloni din tesatura groasa din lana.

Braiele

Cele barbatesti se deosebesc de cele femiesti prin latimea lor care ajunge pina la 25 cm. Lungimea braielor ajungea pina la 2 metri. In afara de aceasta ele se deosebeau de cele femeiesti si dupa coloritul lor. Braiele barbatesti mai des sunt de o singura culoare - rosie, albastra, verde sau alba. Cite odata coloritul braielor se combina cu dungi orizontale de alta culoare. Daca fondul este de culoare rosie, atunci dungile se teseau din fire verzi sau albastre. In trecut taranii mai avuti purtau braie inguste de piele cu diferiti fluturasi metalici (curea). Ciobanii purtau braie late de piele (chimir). Acest brau era infrumusetat cu fluturasi de arama, in partea interioara avea buzunar pentru bani iar in cea exterioara - loc pentru cutit si lulea.

Acoperamantul capului

La barbati ca si la femei costumul national moldovenesc prevede capul acoperit. Barbatii folosesc doua feluri de acoperamant al capului: caciuli si palarii. Dupa regiune caciulile sunt de mai multe feluri, cum ar fi caciulile inalte, potrivite ori scunde. Dupa forma virfului pot fi la randul lor: cu mot (ascutite), semirotunde (obisnuite), rotunde si retezate. Caciula retezata (mocaneasca) se face de obicei putin mai larga spre fund, cu ajutorul unor clinisuri. Toate caciulile sunt facute din blana tabacita din miel. Culorile cele mai fregvente sunt: negru, cafeniu si brumariu. Caciulile din blana alba, ori tarcata din doua culori aproape ca nu se intilnesc nici o data. Blana caciulii trebuie sa fie scurta s icreata.

In trecut ciobanii aveau pentru anotimpul ploios si friguros caciuli mari cu blana ceva mai lunga.

CASA UCRAINEANA

In trecut casa in stil ucrainesc era construita pe jumatate din lemn,unsa cu amestec de argila, gunoi de grajd de cai si paie. Aveau un acoperis la jel din paie. Acoperisul de paie poate proteja casa de ploaie si zapada, mentinind in acelas timp ventilatia naturala. Cu toate acestea asa tip de case nu este obligatoriu. La un moment ulterior, chiar si timpul de fata putin difera casele: in loc de acoperisul de paie, acum este din fier arghezie. Casele adeseori sunt vopsite in culori stralucitoare [ de obicei, ocombinatie de albastru cu alb]. In interior si in afara-creta [arghila alba]. Traditional casa in stil ucrainean are neaparat obloane caresunt inchise in caldura. In interiorul casei: coridorul lung, apoi odai mari si luminoase, care sunt amenajate dupa placul fiicarui locuitor in parte.

Case in stil moldovenesc nu prea intalnesti in orasul Otaci. Oamenii construiesc case mari, care se aseamana intre ele.

COSTUMUL TRADITIONAL TIGANESC

Costumul tiganesc la femei a fost intotdeauna atragator, de culoare aprinsa, cu manecile lungi.

Cu mult timp inainte, in trecut, ele purtau camasi albe cu mansete lungi. Se coseau camasile din material special, se alegea nu neted, ci gofrat, acoperit cu diferite uzoare.

Femeile purtau fuste lungi cu multe uzoare, de culori aprinse. Pe cap poarta basmaua, legata in stil tiganesc, adica cu un colt ce atirna pe spate. La gat purtau mergele colorate, acum putin s-a schimbat, ele poarta lantisoare de dimensiuni mari, inele si cercei din aur. Costumului tiganesc ii apartine si salul, care este legat imprejurul corpului, ce se leaga peste umar.

Era o traditie puternica la acest popor - aceasta basma ii apara de ploaie,vint, invaleau pruncii in ele. Era pe timpul cind tiganii migrau . Dupa nunta femeile trebuie sa-si acopere capul cu basmaua, sa-si puie sortul special.

In timpul de fata femeile batrine mai tin traditiile, insa tineretul trece la alt stil, cel contemporan. Costumul barbatesc e la fel de atragator- pantalonii frumosi, scurte jelete,care sunt cusutecu diferite uzoare. Incaltamintea-cizme din piele. In trecut la costumul traditional tiganesc apartinea basmaluta,bastonul si luleaua.

In prezent nu se pastreaza toate acestea traditii. Bastonul si luleaua nu se folosesc acum, au trecut de la cizme la pantofi. Tiganii din Otaci acum nu mai poarta costumele traditionale. Ei au trecut la costume, fuste si camasi scumpe.

BUCATARIA TIGANEASCA

Tiganii folosesc foarte des carnea de pasare  in bucataria traditionala. Prefera sa pregateasca borsul din sfecla, varza murata. Tiganii pregatesc si mult le plac bucatele piperate.

Se evidentiaza bucatele pregatite de sarbatori. La Pasti se coc pascute de dimensiuni mari, oua vopsite si sarmale dupa retete speciale.

CASA TIGANEASCA

In trecut tiganii traiau in satre, in corturi. Isi schimbau des locul de trai. In timpul de fata tiganii din orasul Otaci nu mai traiesc in corturi, ci isi construiesc case cu doua sau trei etaje, din material special, scump. Casele sunt acoperite cu ciripita de diferite culori.

Inauntrul casei sunt odai mari, luminoase, mobilate cu mobila frumoasa. Se remarca vesela care este o vesela ce difera de a celorlalti locuitori ai orasului.Tiganii isi cumpara automobile noi si de marca scumpa. Tiganii isi dau copiii la soala. Ei invata pentru a acumula noi cunostinte si participa activ la toate sarbatorile orasenesti.

INMORMINTAREA LA TIGANI

Dupa obiceiul tiganesc toate rudele decedatului trebuie sa se adune la inmormantare.

Daca decedatul este barbat, atunci toata ziua si noaptea linga el trebuie fie un barbat, care il cunostea bine pe cel decedat.
Toate femeile se aduna si gatesc bucatele pentru masa de pomenire.
Daca a decedat o femeie, alaturi trebuie sa fie rude de gen femenin.
Din prima zi cand a decedat omul, in curte arde rugul zece-douasprezece zile, in functier de virsta decedatului. Se aduna rudele si cunoscutii din toate localitatile si cele indepartate.

Se inmorminteaza in sclep cu pereti speciali, unde se pun diferite lucruri, bauturi scumpe. In unele cazuri se inmormanteaza in sicriu cu capacul de sticla, infrumusetat cu simboluri religioase.

Familia din partea decedatului face si da pomeni, adica diferite cadouri, in ograda canta muzica, uneori chiar orchestre si cantareti renumiti.

La fel ca si la toti crestinii, se pomeneste la noua si la patuzeci de zile, apoi de jumatate de an, un an.

In semn de traur rudele apropiate noua zile nu poarta chipiu pe cap, nu se spala, barbatii nu se barbieresc.

Cat timp va dura traurul, depinde de dorinta rudelor. Cu cat e mai tinar decedatul, cu atat mai multe zile se tine doliu.

Cand trece jumatate de an sau un an, in semn ca doliul s-a terminat, tiganii uda haina de sus cu vin, danseaza pe ea si apoi acestei haine i se da foc.
In afara de aceste zile, ei mai respecta si alte zile de pomenire, legate de religie.Sunt zilele RODONITA, a zecea zi dupa Sarbatoarea Sfintelui Pasti, Rusaliile.

In aceste zile rudele se duc la morminte, iau cu ei vin, copturi, dulciuri. Servesc singuri si ii servesc si pe cei care sunt in apropiere. Varsa putin vin pe mormant, dau de pomana pentru sufletul celor raposati. Plecand, lasa pe mormant o parte din cele aduse.

Dupa obiceiul tiganesc, daca nu se pomenesc raposatii in aceste zile, pe lumea cealalta vor fi flamanzi.

OBICEIURI SI TRADITII

NUNTA LA OTACI

Nunta este o zi plina de emotii, la care visam din copilarie. Ea are o serie de momente care trebuie respectate, ce tin de obiceiuri si traditii.

Primul pas il reprezinta CEREREA IN CASATORIE.

Mirele trebuie sa mearga la parintii fetei, sa le ceara incuviintare de a le lua fiica in casatorie. Acordul parintilor este important.

Urmatorul pas este ALEGEREA NASILOR.

Nasii sunt cei ce ii indrumau pe tineri in viata familiala, ii sfatuiau atunci cand aveau conflicte, sunt intotdeauna alaturi.

Dupa alegerea nasilor, tinerii trebuie sa mearga cu ploconul la acestia. Primirea sau refuzarea ploconului de catre nasi corespund acceptarii sau nu a propunerii pe care le-o aduc tinerii indragostitiOBICEIURI LA NASTERE SI LA BOTEZ

Se recomanda ca un nou -nascut sa fie botezat dupa ce a implinit 40 de zile de la nastere. Nu este indicat ca mama sa participe la botez daca el are loc mai devreme de aceasta perioada, din cauza conditiei sale de lauza.

La opt zile dupa nastere, in mod traditional, mamei ? se face asa -numita rugaciune pentru lauze si tot atunci se pune numele pruncului, pentru care se rostesc rugaciuni. Este bine ca nasii copilului care urmeaza sa fie botezat, sa se spovedeasca si sa se impartaseasca inainte.

Parintii isi aleg biserica si nasii, ce vor boteza copilul.

Conform traditiei, daca in ziua respectiva sunt mai multi candidati la botez in biserica, baieti si fete, se vor boteza mai intai baietii. Baietii sunt botezati primii conform credintei ca ar putea ajunge intr-o zi,la randul lor, slujitori ai bisericii.

Botezuri nu se fac in zilele de miercuri si vineri, in saptamana dinaintea Postului Sfintelor Pasti, in postul Sfintelor Pasti, in Saptamana Luminata, in Duminica Rusaliilor, in Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel , in Postul Adormirii Maicii Domnului si multe altele.

Un prosop si un sapun, un manunchi de busuioc, cu care se va stropi pruncul si se va lega fasa de Botez.
Lumanarile pot fi de diferite dimensiuni. Cu fumul lumanarilor se va face semnul crucii deasupra usii.
Panza de Botez  trebuie sa fie alba. In panza va fi invelit pruncul dupa intreita scufundare.

Certificatul de nastere trebuie sa fie neaparat.

OBLIGATIILE NASILOR

Nasii sunt parintii spirituali ai copilului. Ei trebuie sa cumpere hainute in care va fi scos din biserica bebelusul, lumanarea de botez, panza alba in care va fi scos copilul din apa, cruciulite pentru pus la piept, sapun, prosop, ulei si vin.

OBLIGATIILE PARINTILOR

Platesc taxa de botez;
cumpara un cadou nasilor.

Ciad se intorc acasa, nou -nascutul este pus in pragul casei, iar nasa ii zice mamei
Pagan mi l-ai dat, crestin ti l-am adus.

PERSONALITATI CULTURALE

VASILE ERMOLAEVICI VOITOVICI

Comandant al uneia dintre unitatile care au luptat si au luat cu asalt Kremlinul de la Moscova in anul 1917.

A fost omorat in atac si a fost inmormantat intr-o groapa comuna langa zidul Kremlinului. In numele lui a fost numita strada si Biblioteca Copiilor din sectorul Pervomaischii la Moscova.

La 23 noiembrie 1967 in numele lui a fost numita fabrica de ulei din orasul Otaci.

VOITOVICI s-a nascut in 1891. De la 12 ani a trait in orasul Otaci, unde a lucrat ca inspector.

CLEZMERSCHII CLARNETIST -  Goldenstein s-a nascut in orasul Otaci din 1934.

Andrei Gonciar membru al echipei  URSS, vislas, care a devenit laureat al Jocurilor Olimpice de la Roma, un fost elev al scolii din Otaci

Aaron Gudelman- pictor american, sculptor.

Mihail Koifman [1899-Otaci-1981]- ingener minier, doctor in stiinte tehnice[ 1941], profesor[1945], a dezvoltat tehnologia pentru a produce piatra artificiala grounwood[unele abrazive folosite in industria miniera, industria de foraj, de hirtie, tabla si alte industrie] si organizat productia lor industriale.

Samuil Zehttir- poet din Moldova, s-a nascut in Otaci in 1901.

B.I. Mihali - savant izraelian s-a nascut in Otaci din 1910.

Beri Roizin- critic literar si profesor, s-a nascut in Otaci din 1913.

Tali Filmus [1903-1998] pictor american, s-a nascut in Otaci, din 1913 a trait in Statele Unite.
 
>>> Istoricul asezarii si populatia >>> Structura asezarii si Gospodaria >>> Ocupatii si mestesuguri >>>
>>> Viata spirituala >>>
 
 
 
 
D